La mijlocul anilor '90, in revistaZig-zagaparea primul serial umoristic din presa romaneasca postdecembrista. Dupa un deceniu si jumatate, am constatat ca a ramas atat de afurisit de actual, incat am decis sa-l republicam.
Rezumatul episoadelor precedente: Luminita e studenta la o facultate cu diplome recunoscute de Ministerul Invatamantului (din Cuba), Zizi e somer mascat in Ministerul Culturii, bunicul Ilie Ilie continua sa se lupte cu iredentistii (Gyuri, vecinul, i-a mai smuls trei marturi), Caine umbla dupa o maidaneza de la Inter, iar personajele secundare (presedintele, parlamentarii, baietii) fac cam tot ceea ce faceau si-acum sase luni, si-acum sase ani.
Motto: "Fie painea cat de rea,
Tot mai bun e cozonacul"
(Cartea de bucate, editie necenzurata)
- Asa nu mai merge!, spuse Zizi. Plecam!
- Unde? il intreba Luminita.
- Oriunde! In gaura de sarpe, intr-o pestera...
- Puschea pe limba, nu vezi ca astase baga acum si-n pesteri?
- Poate i-au promis un loc de munca aia de-au plantat flori si testeaza terenul. Nu mai conteaza, noi plecam.
- Cu ce bani?
- Vindem tot ce-avem.
Luminita privi in jur:
- N-ajungem nici la Breaza...
- Mai bine la Breaza decat la Spitalul 9.
Luminita ridica din umeri si spuse:
- Cum vrei tu.
Caine ridica din umeri si nu spuse nimic.
In cautare de solutii, incepura sa rasfoiasca presa. Aceasta, insa, era preocupata exclusiv de meciurile de fotbal ale ziaristilor.
- Nu se respecta nici un regulament, bombani Zizi. Uite, astia joaca desi au fost suspendati.
- De Federatie? intreba Luminita cu naivitate.
- Nu, mai de sus. De altfel, scopul e sa se acorde cat mai multe cartonase rosii. De-aia se si joaca la ore crepusculare.
Dar nu aceasta era problema lor. In sfarsit gasira un anunt
