In Suedia, sistemul educational a fost transformat prin introducerea posibilitatii ca oricine - parinti, grupuri din societatea civila si, cel mai important, intreprinderi comerciale - sa-si infiinteze proriile scoli, care primesc finantare pentru fiecare elev de la stat, aproape in acelasi cuantum ca si scolile de stat.

Avand in minte principiul solidaritatii, suedezii au avut parte de un succes extraordinar cu aceasta deschidere totala a sistemului educational, iar parintii si elevii sunt absolut incantati. Anders Hultin, unul din creatorii sistemului de "scoli libere" din Suedia, sustine ca ideea de profit este motorul care sta la baza acestei reforme: scolile de succes sunt incurajate sa se multiplice, intocmai ca o franciza de restaurant fast-food.

Aceste scoli au succes in plasarea absolventilor in slujbe bune, insa asta nu este suficient pentru ca experimentul sa dureze. Scolilor trebuie sa li se permita sa aiba profit pentru a continua.

Doar in cativa ani, sistemul de "scoli libere" a transformat educatia in Suedia si a dus la crearea a peste o mie de scoli noi.

La inceput, criticii ideii aparute in 1992 nu s-au obosit nici macar sa o atace, sustinand ca este o masura simbolica, deoarece parintii cu venituri modeste nu au nevoie de scoli noi ci de imbunatatirea celor existente. Acestia au prezis moartea "in fasa" a reformei.

Insa o data pusa in practica, ideea "simbolica" a avut un efect extraordinar, mutand puterea din mana guvernului in cea a comunitatilor.

Numarul scolilor independente a crescut de la 80 la 1100, consfintind o revolutie in educatia traditionala. Acolo unde comunitatile locale sunt nemultumite de scoala lor, numai trebuie sa isi piarda timpul facand petitii la autoritati, ci pot gasi o "franciza" de scoala de succes si isi creeaza una in comunitatea lor.

Suc