Localitatea olteană este renumită pentru soiul neomologat Victoria Într-una dintre cârciumile de odinioară exista o crâşmăriţă cu numele Şani. Petrecăreţii o alintau „Dragă Şani, mai adu o carafă!“ şi de aici Drăgăşani, numele oraşului atestat documentar în anul 1500. La Drăgăşani vinul a încăput pe mâini bune. Cu fonduri ale Uniunii Europene s-au dezvoltat ferme mici. Moştenitorii prinţului Ştirbei au 50 hectare, actualul guvernator al BNR, Mugur Isărescu (SC Măr Drăgăşani) are 50 de hectare, fostul ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica, deţine 50 hectare, ferma Bărbulescu are 30 de hectare, iar Casa de Vinuri Iordache deţine tot 30 de hectare, ca şi ferma „La Florescu“. La Drăgăşani, pe unul dintre viticultorii „de soi”, Gheorghe Iordache, l-am găsit în podgoria proprie.
„Ca în formula unu“
„În viticultură este ca în formula unu. Locul întâi este ocupat în fiecare an de altcineva. Eu cred că nu este nuntă la Râmnicu Vâlcea, Slatina, Craiova, Piteşti sau Târgu-Jiu fără vinuri de Drăgăşani. Avem cantităţi mici de vinuri ca să vindem la extern, dar strugurii noştri de masă se caută în magazine“, a spus Iordache. Perla vinurilor drăgăşenene este soiul Victoria, produs în zonă dintr-un strugure de masă considerat a fi cel mai căutat din lume. Se cultivă pe toate continentele lumii.
Statul nu a protejat soiul
„Statul român n-a ştiut să protejeze acest soi care a fost asumat de specialiştii din Germania. Păcat că la Drăgăşani s-a desfiinţat Şcoala Tehnică Viticolă şi s-a înfiinţat un liceu care scoate pe bandă rulantă operatori în calculatoare, şoferi, electricieni şi croitorese.
Fosta Staţiune Viticolă, care avea cândva cele mai bune rezultate, este în faliment. O instituţie a statului, Ministerul Finanţelor, a pus sechestru pe bunurile Institutului de Cercetare, unitate care aparţine Academiei Agricole,
