Aceste ultime zile ne-au demonstrat că politicienii sunt mai îngrijoraţi de alegerile prezidenţiale decât de criza economică. Dacă nu ar fi serioasă, gâlceava politică actuală ar semăna cu un film de desene animate. Băsescu îl fugăreşte pe Geoană agitând în mână ceva care, de departe, arată ca o armă, dar, de aproape, capătă chipul lui Boc. Geoană fuge, dispare o clipă de pe ecran, apoi se întoarce de mână cu Antonescu care are în mână o armă şi mai bună: Ioh

Aceste ultime zile ne-au demonstrat că politicienii sunt mai îngrijoraţi de alegerile prezidenţiale decât de criza economică.

Dacă nu ar fi serioasă, gâlceava politică actuală ar semăna cu un film de desene animate. Băsescu îl fugăreşte pe Geoană agitând în mână ceva care, de departe, arată ca o armă, dar, de aproape, capătă chipul lui Boc. Geoană fuge, dispare o clipă de pe ecran, apoi se întoarce de mână cu Antonescu care are în mână o armă şi mai bună: Iohannis. E rândul lui Băsescu s-o bage pe mânecă şi să bată în retragere. Dar numai până ajunge la Croitoru, care mânuieşte un foarfece uriaş cu care ameninţă să taie nu numai deficitul bugetar, ci şi momiţele opoziţiei. Şi tot aşa, de la stânga la dreapta ecranului, până la sfârşitul episodului (a se citi ciclul electoral). Poate să pară simpatic, dar fiecare episod a început să semene cu celălalt, iar portofelul gol începe să ne îngrijoreze.

Aceste ultime zile ne-au demonstrat că politicienii sunt mai îngrijoraţi de alegerile prezidenţiale decât de criza economică. Atitudinea poate fi taxată pe bună dreptate drept inconştientă, iar personajul colectiv, Electoratul, îşi va spune, probabil, cu năduf: politicienii ăştia sunt toţi o apă şi-un pământ. Aşa să fie oare?

Trecând peste faptul că orice generalizare sau simplificare este inevitabil nedreaptă la nivelul individului, tind să consider confruntarea politică actuală ca pe un fapt