unii oameni sunt alieni. traiesc suspendati de timp sau spatiu. gindesc si simt in toate limbile deodata. pentru acum, pentru ieri si pentru 100 de ani de acum inainte.

uite un exemplu.

E o vreme, iubito, cind curajul iti vine dintr-un om

care repara o chiuveta. Dintr-un barbat care duce

vesel o trotineta la subtioara, ca pe o piine. Dintr-un

ciine care ti se aseaza la picioare cerind din ochi

sa-l mingii, iubito. Dintr-un stadion de 80.000 de

oameni, arhiplin, iubito, duminica. Dintr-o femeie care se

trezeste la cinci dimineata, sa faca o tocana si

dupa aceea sa schimbe trei autobuze pina la

santier. Foarte rar, in viata, daca te uiti bine, iubito,

curajul vine din asemenea fleacuri. E o vreme cind

curajul vine din acceptarea ideii ca nu exista pe

lume fleacuri. O trotineta, iubito, valoreaza cit o piine.

O chiuveta, iubito, e la fel de importanta ca o tocana.

Trebuie sa ai curajul de a recunoaste calm ase-

menea enormitati ca realitati exacte pe care se

bazeaza echilibrul nostru, iubito. Begoniile nu au

inghetat in noaptea aceea, ele dau in floare, iubito,

la sfirsitul lunii, lasind lumii suprema incertitudine,

aceea dintre agonie si nastere. Omul e admirabil-

zice fratele meu, Albert – fiindca poate trai si in

incertitudini. Imi trebuie mult curaj ca sa te pot

auzi cum urli iubito, vino, vino, vino, si eu sa nu

vin pentru ca sa-mi ac meseria de begonie, sa-mi

infrunt egoismul, socotindu-l incert, sa pun

mai presus aceasta hirtie alba si acest creion

cu care te culc linga mine, aici, sa nu te mingii,

ci sa te scriu si apoi sa lipesc atent plicul. E

o vreme cind – iubito, iubito – tot curajul

se tine intr-un virf de creion.

Radu Cosasu, Opere I, editura Polirom

*

l-am re