Marele târg de duminică a strâns în comuna de la Dunăre zeci de negustori din Dolj, Mehedinţi, Argeş. Printre tarabe dădea zor cu promovarea şi neamul Gabor din Târgu-Mureş, care le vindea oltenilor perdele, covoare şi cearşafuri. Puhoi de lume azi-dimineaţă în Cetate. Nu intrarăm bine în comună că ne şi pomenirăm pe un drum înghesuit de căruţe şi maşini. Veniseră oamenii să târguiască de-ale gurii şi cele necesare-n casă, c-aşa e duminica, în zi de piaţă. Oprirăm lângă biserică, unde nu era nici ţipenie de om. Nu tu slujbă, nu tu enoriaşi. Ne ieşi în cale tanti Aneta şi bine făcu. Am fi plecat de-acolo gândind cu păcat că nu-s localnicii aproape de Dumnezeu.

„Nu e mamă slujbă, că se sloboade biserica la Fântâna Banului şi sunt toţi acolo“ , zise bătrâna în vârstă de 77 ani, care şi ea făcuse piaţa. Îşi luase un kil de ţucără (fasole verde) cu 1.5 lei.

Prin spatele târgului tocmai dădea să plece nea Ion Flori zis Prunică, din Dîrvari de Mehedinţi. Vânduse brânză cu 12 lei kilogramul. „Au copiii capre şi io-i ajut cu mersul la piaţă. Fu bine“, confirmă olteanul.

Mai bine ca-n supermarket

Duminica le ai pe toate în piaţa din Cetate. Legume cu preţ bun, apoi sunt şi mere, pere, dar şi banane, aduse de comercianţii versaţi. Pe dreapta sunt brânzarii. În faţa târgului ceaune de toate mărimile. Pe astea de azi le adusese Viorica din Piteşti.

„Am marfă bună“ , se laudă femeia, „dar e lumea săracă şi trebuie să laşi din preţ“ , se plânge ea.

Auzind-o, soţii Ana şi Dumitru Hatu din Cuşmir, ne băgară în seamă ca să vedem şi noi ce sunt în stare ei să facă la peste 70 de ani. „Avem acasă 1.500 de kilograme de mere, tot atâta grâu şi porumb. Mai e şi lume săracă, dar sunt şi mulţi leneşi. Cetate are oameni gospodari care pun osul la muncă. Asta e fala lo