Cu mulţi ani în urmă, ţesutul era preocuparea principală a ţăranilor, astăzi această îndeletnicire dispare pe zi ce trece

În atelierul Centrului de Creaţie Brăila sunt zece războaie de ţesut cumpărate cu bani europeni de prin podurile şi şoproanele ţăranilor

Războiul de ţesut te duce cu gândul la vremuri arhaice, vremuri în care, pe timp de iarnă, era cea mai importantă preocupare pentru ţărani.Ei nu ţeseau pentru bani ci pentru a-şi împodobi casele ori şoproanele cu ştergare şi covoare.

Astăzi, această îndeletnicire se pierde în negura timpului iar războiul de ţesut este o piesă ce o găsim mai degrabă prin muzee.

Reporterul „Adevărul de seară” a pornit în căutarea ultimelor războaie de ţesut brăilene puse la treabă. În drumul său a descoperit un atelier de ţesut într-o hrubă turcească. Îşi face curaj şi coboară.

Treptele sunt înguste şi trebuie să stai înconvoiat, însă când lăşi ultima treaptă în urmă, eşti pe loc fermecat. Pereţii sunt îmbrăcaţi în marame, ştergare ori chindee iar în mijlocul încăperii domnesc zece războaie de ţesut.

Este vorba despre atelierul Centrului de Creaţie Brăila, singurul loc în care mai există aceste utilaje arhaice şi la care se mai lucrează.

Cele două ţesătoare, Steluţa Iancu şi Rădiţa Lascu se luptă să reînvie tradiţiile, obiceiurile şi îndeletnicirie femeilor de la sate.

„Ne folosim exact de aceleaşi obiecte străvechi pe care le foloseau ţărăncile: cicârâc, vârtelniţă, alergătoare, urzitor, mămăligoi”, ne şopteşte Rădiţa Lascu.

Cel mai vechi război de ţesut are 71 de ani

Directorul Centrului de Creaţie, Maria Puşcaciu s-a zbătut să implementeze la Brăila proiectul Phare „Ateliere de revitalizare a textilelor tradiţionale” cu scopul de a forma şomeri în meseria de ţesător şi de a valorifica rezultatul muncii.

Astfel, zece războaie de ţesut, uitate prin şoproanele ţăranil