Consiliul Judeţean Braşov derulează un program de reabilitare a zidurilor, turnurilor şi bastioanelor cetăţii de sub Tâmpa şi mai are doar trei turnuri de refăcut.  „În cel de-al treilea nici nu putem intra, nici măcar pentru a face o expertiză tehnică. Femeia care este acum proprietar nici nu vrea să audă să se mute de acolo, chiar dacă am avertizat-o că turnul se poate prăbuşi la primul cutremur“, a spus preşedintele Consiliului, Aristotel Căncescu. 

Ecaterina Polku (84 de ani) şi-a trăit cea mai mare parte a vieţii în turnul de apărare al cetăţii medievale Braşov, monument istoric din secolul al XV-lea. Imobilul are nevoie de consolidări, dar femeia refuză să-şi părăsească locuinţa pe care o ocupă de 58 de ani, deşi autorităţile i-au oferit, la schimb o garsonieră sau un apartament.

Încăperile pentru locuit sunt amenajate la primul nivel, iar pentru a ajunge la ele femeia are de urcat o scară abruptă. „M-am mutat aici în 1951, când aveam 26 de ani. Toată viaţa am trăit în casa asta şi nu mă mut. Au venit nişte oameni să mă convingă, dar le-am spus că eu nu vreau să plec“, a explicat femeia.

Invaziile turco-tătare din secolele XIII – XV au făcut ca majoritatea populaţiei care nu era legată de pământul fertil din Bartolomeu să se strămute pe locul dintre Tâmpa, Şchei şi dealul Warthe. Construcţia zidurilor şi bastioanelor cetăţii Braşovului a început la finele secolului.

Zidurile aveau 3.000 de metri lungime, 12 metri înălţime şi o grosime de la 1,70 până la 2,20 metri. Pe lângă bastioanele dispuse la fiecare 110 metri, acestea mai erau apărate şi de 28 de turnuri de pulbere, de formă pătrată. Într-un asemenea turn şi-a trăit viaţa şi

Polku, care s-a obişnuit cu zidurile pline de istorie.