Se uita direct in ochii tai si iti spune, cat poate de sincer - te asigura ca nu e multumit de ce a realizat in mandatul sau. Iti jura ca acesta este motivul principal pentru care vrea sa candideze inca o data - doar, doar dupa inca cinci ani va fi ceva mai mandru de rezultatele sale. Si, spera, sa fie si mai intelept.
Meditand la soarta nefericita pe care a avut-o ajunge la concluzia ca totusi viata e nedreapta. Noua ne spui?! Ghinionul dracului a facut ca varful crizei sa loveasca taman pe sfarsitul mandatului sau. Dar asta-i viata, cum el cum ar zice de altfel si romanul. Si continua: pana si in politica fara noroc nu poti face nimic. Daca mandatul sau nu ar fi avut cinci ani, ci patru - asa cum a fost pana acum, anul trecut cand s-ar fi ales din nou ar fi intrat in cursa in plina glorie. O ultima constatare amare - ce bine ar mai fi fost sa candidezi pe culmile realizarilor economice... Da, viata e nedreapta. Si se pare ca este asa pentru toti.
Cand vine vorba sa ne asumam un lucru bun cu totii ne ingramadim sa ne alegem cate un rol la infaptuirea lui. Daca insa trebui sa gasim pe cei responsabili de esecuri, in acest caz suntem cei mai abili manuitori ai ratiunii pentru dizolvarea oricarei vine personale, disipand astfel culpabilitatea in cele mai generale concepte posibile - viata, soarta si celebrele 'asta e', 'ce sa ii faci?', 'n-a fost sa fie' si 'ce ti-e scris in frunte ti-e pus'!
Dintr-alta parte alti ochi iti spun, privindu-te adanc si rece, ca nu mai pot sta linistiti in scaunul de primar si sa asiste neputincios la derapajul social, economic si politic realizat de clasa politica corupta si de sistemul ticalosit. Tu il asculti pe om bulversat. Acelasi individ iti spunea, cu doar cateva luni in urma, ca nu va candida, ca singurul lucru pe care il are este onoarea si nu are cum sa o piarda si pe asta. Mda. Pinochio. @N_P