De ce, în mintea celor care lucrează în advertising, doar femeile suferă de constipaţie? De ce doar lor le circulă prin intestine biciclişti şi de ce doar ele ţin, în viziunea creatorilor, buda caldă? De ce trebuie să vedem, la televizor, reclame de cacao despre rahat? Şi, dacă tot ne uităm la ele, de ce rahatul poartă costum şi cămaşă albă?

Reclama la Dulcolax începe paşnic. O femeie singură, într-un living uriaş. Poartă o bluză imaculată, spălată cu MZIM-i şi e dată pe buze cu un baton de ruj cu vitamine. Înaintează prin cameră zâmbind ca tuta. "Când suferi de constipaţie, alege Dulcolax", se aude vocea de după cortină. Constipata ia Dulcolaxul de pe masă. Apoi, în cadru apare un el pe bicicletă. Din reclamă ne dăm seama că vehiculul este simbolul laxativului. El e domnul rahat pedalând prin intestine. Respectă semnele indicatoare (bine că nu-i nici un viermişor cu caschetă care să fluidizeze traficul) şi merge relaxat spre colon. Morala reclamei: fata gătită îl aşteaptă pe domnul rahat, care s-a dichisit şi el pentru marea întâlnire... "Dulcolax. Remediul eficient împotriva constipaţiei." Happy-end de spot: rujata zâmbeşte fericită. De dragul ei răsuflăm uşuraţi cu toţii. Tot respectul pentru biciclistul care s-a dovedit a fi un parolist! Să tragem apa după el...

În reclama Dulcolax apare un rond numit "Stomac" unde, înainte sau după ce trece biciclistul, se încing trânte artistice, conform spotului de la "Digest Duo". Doi şotocani se bat pe o scenă flambată. Pe jos e un lichid, sucul gastric regurgitat de participanţii la filmări. Muşchii combatanţilor sunt unşi cu ulei (rămas de la prăjeală). Întâi, şotocanii se bat cu torţe în mâini - arsurile de la stomac. Apoi, cu săbiile, simboluri ale pântecărelii. Apare scris mic pe ecran "durere". Apoi, un şotocan îi dă celuilalt cu sabia după ceafă. Cred că e vorba despre un ulcer perforat, ce