Sătul de costurile ridicate şi de eficienţa extrem de redusă a ultimelor guvernări, mediul de afaceri din România se pronunţă pentru un Executiv cu mai puţine portofolii şi cu mai buni profesionişti în posturile-cheie. Oamenii de afaceri avertizează însă că o soluţie tehnocrată, avansată tot mai des în mediul public, nu are nicio şansă de reuşită în lipsa unui consistent sprijin politic. Un aparat de stat bugetofag, supradimensionat cu ministere inutile, agenţii create

Sătul de costurile ridicate şi de eficienţa extrem de redusă a ultimelor guvernări, mediul de afaceri din România se pronunţă pentru un Executiv cu mai puţine portofolii şi cu mai buni profesionişti în posturile-cheie. Oamenii de afaceri avertizează însă că o soluţie tehnocrată, avansată tot mai des în mediul public, nu are nicio şansă de reuşită în lipsa unui consistent sprijin politic.

Un aparat de stat bugetofag, supradimensionat cu ministere inutile, agenţii create peste noapte, în dispreţul banului public şi înţesate de politruci şi de rude. O clasă politică ajunsă la apogeul lipsei de legitimitate, blocată în teme marginale şi incapabilă să negocieze altceva decât interesul imediat, algoritmul parşiv sau pensia specială. Şi, peste toate, o criză ancorată mai mult în probleme vechi, de sistem, decât în angrenajul complex al globalizării.

În vreme ce partidele au ajuns să politizeze până şi funcţii de directori de grădiniţe sau şefi cluburi sportive, ţara pare tot mai greu guvernabilă, iar competenţa iese tot mai greu la iveală. Cum societatea civilă şi mediul de business aşteaptă soluţii rapide şi concrete, răspunsurile converg tot mai mult spre ideea unei restructurări de fond a aparatului guvernamental, prin restrângerea numărului de portofolii şi redimensionarea arborescenţei de agenţii din subordine, după modelul probat ca fiind mai eficient al vecinilor din centrul şi es