La 20 de ani de la caderea comunismului, tarile din Europa de Est inca nu stiu exact ce e mai bine sa faca cu mostenirea intunecata pe care acesta a lasat-o.
Cele mai multe tari din fostul bloc comunist au adoptat legi pentru deschiderea arhivelor politiei politice, dar nimeni nu poate sa spuna daca ranile trecutului vor fi vindecate sau daca vor aparea unele noi atunci cand victimele isi vor citi dosarele, informeaza Washington Times consultat de ziare.com.
Jurnalistii americani dau exemplul scriitorului roman Stelian Tanase, care a descoperit astfel ca era turnat la Securitate tocmai de cel mai bun prieten al sau. Aflat sub supraveghere permanenta si cu microfoane in casa, Stelian Tanase spune ca informatorul era singura persoana in care avea incredere si nu l-ar fi suspectat niciodata.
Washington Times scrie ca Romania si Ungaria inca mai pastreaza sute de mii de dosare care au legatura cu persoane importante din mediul de afaceri, media si politica.
In acelasi timp, Cehia si Polonia incearca sa decida cat de mult vor permite accesul la arhive, iar Germania are cel mai ambitios plan de studiere a documentelor politiei politice.
Singura tara care nu are inca o lege pentru deschiderea dosarelor este Ungaria, unde serviciile de informatii pastreaza 27% din arhiva politiei politice, fiind considerata secret de stat. Asta nu a impidicat ca documente sensibile ale unor persoane importante sa apara din cand in cand.
Acesta este si cazul Romaniei, scriu jurnalistii de la Washington Times, din cauza fostilor generali de Securitate care coordonau supravegherile si care au acum pozitii importante in politica si mediul de afaceri.
Despre acestia se spune ca si-au distrus dosarele, iar Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii sustine ca 70.000 de dosare nu au fost predate pentru ca ar
