România se află printre statele Uniunii Europene cu cele mai mari riscuri pe termen lung în ce priveşte impactului îmbătrânirii populaţiei asupra finanţelor publice. În acelaşi timp, România are unul din cele mai nesustenabile sisteme publice de pensii din comunitatea europeană. Sunt doar două dintre concluziile unui studio realizat de Comisia Europeană în statele membre. Documentul analizează cauzele şi oferă soluţii.
Potrivit raportului, în următorii 50 de ani, cheltuielile României cu pensiile vor creşte de la 8,4% din PIB în 2010 la aproape 16% în 2060. Efectul: România ajunge pe locul 5 în topul statelor Uniunii cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile. Iar soluţia recomandată e reformarea sistemului public de pensii şi dezvoltarea sistemului privat.
În 2060, populaţia României va număra doar 17 milioane de locuitori (cu 4 milioane mai puţin decât acum), dintre care doar jumătate vor fi apţi de muncă. Astfel, rata de dependenţă a vârstnicilor va creşte de la 20% în 2010 la peste 54% în 2060. Iar aceste evoluţii demografice nefavorabile vor pune presiuni enorme pe bugetul public de pensii. Primele 5 state cu cele mai mari cheltuieli pentru pensii sunt: Grecia, Luxemburg, Slovenia, Cipru şi România.
O concluzie importantă a raportului este că dacă vrem ca România să ajungă pe un traseu sustenabil al cheltuielilor cu pensiile de stat, trebuie dezvoltat mai rapid sistemul de pensii private. Iar acest obiectiv poate fi îndeplinit prin două măsuri simple: creşterea accelerată a contribuţiei la pensii şi stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contribuţiilor voluntare, adică pensile private facultative.
România se află printre statele Uniunii Europene cu cele mai mari riscuri pe termen lung în ce priveşte impactului îmbătrânirii populaţiei asupra finanţelor publice. În acelaşi timp, România are unul din cele mai nesustenabile sisteme publice
