Poate că ar fi fost interesant să trimit acest text pe adresa de mail a postului Realitatea TV, să mi-l fi citit la televizor o domnişoară drăguţă spunînd ceva de genul: “Alin din Bucureşti ne scrie că…”, dar mi-a fost teamă că n-o să-l citească pe tot în direct, aşa că l-am pus aici. E lung, recunosc, dar şi ce dacă.
Cu puţin timp în urmă, Realitatea TV a lansat o campanie numită “Eu vreau respect” care îl are în prim plan, ca vector de imagine, pe marele actor Victor Rebengiuc. Unul dintre elementele vizuale cheie ale campaniei îl reprezintă gestul său notoriu din ‘89, cînd a venit la Televiziunea Romånă Mai Mult Sau Mai Puţin Liberă (de fapt, Mai Puţin), a pus pe masă un sul de hîrtie igienică şi i-a invitat pe unii dintre oratori, se ştiu ei, să se şteargă la gură. A fost un gest pe cît de ilustrativ pe atît de lipsit de urmări. |n fond, dacă stăm să ne gîndim, lucru din ce în ce mai rar de altfel, mă refer la statul pentru a gîndi (în general se aleargă spre informare) a recomanda vorbitorilor publici să se şteargă la gură cu ceva ce de regulă omul civilizat se şterge la fund e ilustrativ pentru omul politic în genere. Faptul că omul politic romån a consumat ceva mai multe laxative de-a lungul istoriei moderne a statului nostru şi, prin urmare, e ceva mai spumos, mai exuberant şi are un dicurs, ca să zic aşa, mai puţin legat, este, după părerea mea, doar o chestiune de specific naţional, nicidecum una legată de specificitatea activităţii numită în general “politică”.
Nu există, cred eu, politician care să nu aibă nevoie, în logica gestului dlui Rebengiuc, să se ştergă la gură. Singura diferenţă, cred, între democraţiile anglo saxone şi consolidate în raport cu cele balcanice şi neconsolidate, ca a naostră, căutînd disperate de vreo 150 de ani să intre în marea familie a ţărilor Europei civilizate, e poate, faptul că politicienii occidentali sînt m
