Lansată recent de Uniunea Europeană, biblioteca virtuală a continentului numără 11.000 de exponate româneşti, aproximativ 1% din totalul european. Pentru a fi integraţi digital cum se cuvine în patrimoniul cultural european, România ar trebui să investească anual 1 milion de euro.

O căutare după Mihai Eminescu pe Europeana.eu, platforma web culturală îndelung aşteptată de toată suflarea continentală, ne lasă cu un gust oarecum amar: doar două texte, şi alea în maghiară şi vreo 50 de imagini, multe fără nici o legătură cu poetul naţional. Nici un search după Constantin Brâncuşi nu ar trebui să ne dea prea multe motive de mândrie: cele mai multe schiţe ale sculptorului provin de la Muzeul Naţional de Artă al României, însă sunt furnizate de portalul culture.fr, deţinut de Ministerul Culturii din Franţa.

La nivel european, România nu stă tocmai rău cu patrimoniul cultural digitalizat şi împărtăşit peste hotare. Cele 11.000 de imagini, 120 de texte şi 29 de filme care rezultă la o căutare după România reprezintă 1% din totalul conţinutului de pe Europeana.eu, însă ţara noastră ocupă poziţia 7-8 între statele europene, declară pentru REALITATEA.NET Dan Mihai Matei, director al Institutului de Memorie Culturală. Instituţia pe care o conduce este subordonată Ministerului Culturii şi este singurul furnizor de conţinut din România pentru proiectul digital european. Matei este mândru de informaţii semnificative despre Brâncuşi, Nicolae Grigorescu sau obiecte de tezaur precum Cloşca cu puii de aur, dar este dezamăgit de lipsa masivă a unor nume precum Ion Luca Caragiale, “pus de unguri, în schimb”, a istoricilor importanţi, a autorilor clasici de secol 19, a filmelor, a muzicii.

Comparativ cu Franţa, de exemplu, entry-urile din România sunt cantitate neglijabilă: Hexagonul a contribuit cu 350.000 de texte, aproape un milion de imagini şi 23.000 d