"Slava Domnului ca exista Bank of America!", spune Jamie Dimon. Venind din partea unui director al JPMorgan Chase, in aceeasi luna in care Ken Lewis si-a anuntat intentia de a parasi pozitia de CEO al Bank of America, expresia rezuma amestecul de euforie si usurare care a caracterizat JPMorgan pe intreaga perioada a crizei financiare, scrie Financial Times.
Plecarea brusca a lui Lewis a pus in umbra o decizie indrazneata luata cu numai o zi inainte de Jamie Dimon, directorul executiv al JPMorgan. Pe cand investitorii si mass-media dezbateau decizia de a schimba directorul diviziei de investment banking care catapultase JPMorgan in culmea succesului pe Wall Street si-i conferise lui Dimon o popularitate similara celei a unui star rock, Lewis a facut publica decizia sa care a atras rapid toata atentia.
Astfel, decizia lui Dimon de a-l demite pe Bill Winters, respectatul co-director al bancii de investitii, si de a-i da un alt rol lui Steve Black, bancherul care fusese partenerul lui Winters in cadrul diviziei, nu a mai fost la fel de atent analizata.
Dimon este constient ca cea mai vulnerabila pozitie in cadrul industriei sale este cea de conducator de "turma".
Dimon, pe culmi dupa 20 de ani
Totusi, nici chiar criticii lui Dimon nu neaga faptul ca turbulentele din ultimii doi ani au reprezentat un moment definitoriu in cariera lui Dimon. Dupa mai mult de doua decenii marcate de controverse, drame si, mai recent, triumf, Dimon a ajuns sa ocupe o pozitie de top pe Wall Street. Respectat de investitori si politicieni, Dimon are acum in fata o noua misiune.
In conditiile in care rivali ca Goldman Sachs isi planuiesc revenirea pe fondul redresarii pietelor si stabilizarii economiei, Dimon trebuie sa demonstreze ca dispune de capacitatea de a profita de avantajul castigat in perioada de turbulente.
Criza a fost benefica pentru JP
