La începutul săptămânii decisive, nu ştiu la ce lucrează premierul desemnat Lucian Croitoru, dar, dacă este programul de guvernare, e inutil. Şi nu pentru că nu ar avea şanse să treacă orice program şi orice guvern prin parlament, ci pentru simplul motiv că acest program este făcut, parafat, ştampilat şi are bunul de tipar dat de FMI.
Pe undeva înţeleg relaxarea lui Klaus Johannis, premierul agreat, atunci când vine vorba de guvernare. Guvernul său ţine de negocieri politice, în timp ce programul se face în proporţie de cel puţin 50% prin copypaste. Îi dăm şi sursele: acordul cadru stand by cu FMI şi Prima Evaluare în cadrul Acordului Stand-By, Solicitare de Derogare pentru Neîndeplinirea Criteriului de Performanţă şi Solicitare de Modificare şi Stabilirea de Criterii de Performanţă (majusculele aparţin traducerii semioficiale), întocmit de Departamentul european şi aprobat de Asiam Husain şi Poul Thomsen. (Da, este fostul negociator pentru relaţia cu România de pe vremea guvernelor Vasile şi Isărescu, personaj celebru şi se pare atât de bun cunoscător al României de atunci şi acum, încât ar fi o excelentă propunere de prim-ministru.)
Program de guvernare, aşadar, avem, pentru că ambii candidaţi au anunţat direct, Lucian Croitoru sau prin sprijinitorii politici, Klaus Johannis că nu se pune în niciun caz problema abandonării acordului cu FMI, asta chiar dacă liberalii lasă să se înţeleagă prin voci secundare din partid că ar fi şi alte soluţii dincolo de FMI. Spun asta, dând citate depăşite fie din Stigliz, fie din populara şi greşita literatură anti-FMI, care a făcut furori în mediile de stânga, mai demult. Dar să revenim la program, aşa cum va arăta el indiferent de guvern - de fapt, singura condiţie este să avem un guvern , cu copy-paste. Să începem cu restanţele de anul acesta. Prima ţine de reducerea cu 0,3% a cheltuielilor cu salariile (pri
