- Diverse - nr. 402 / 20 Octombrie, 2009 Un cantec popular, parafrazat, suna cam asa: "Cand eram in sat la mine, / Maicuta ma grijea bine. / S-am avut boii si caru’, / De-mi mai mangaiam amaru’. / Dar acuma n-am nimica. / N-am nici boii, n-am nici caru’, / Cu ce sa-mi mangai amaru’. / Caru-i dus la dezmembrat, / Boii-s dati pentru taiat. / Si-am ramas io de necaz, / Si cu jugul pe grumaz.” Cine a colindat hotarele Ardealului, in zilele cand plugurile ieseau la araturile de primavara, stie ca vacile si boii erau desprinsi la amiaza si li se dadea sa manance fanul sau otava adusa in lipideu. Stapanul se aseza si el pe grindeiul plugului si manca paine cu slanina si ceapa, ca acesta era meniul lui obisnuit la pranzul din camp. Cand totul se termina, se dadeau boii la apa, iar la intoarcere plugarul ridica tanjala cu jugul si zicea: "Na, la jug, na!” si boii isi bagau singuri grumajii in jug. Apoi o luau incetinel pe brazda. Dar nu numai boii erau condamnati la jug. Pe grumajii unor romani apasa jugul de lemn, iar pe al altora, jugul de fier. Cu jertfe de sange, aceste juguri au fost sfaramate si am pasit-o curajos inainte, pe calea culturii si a civilizatiei. Numai ca grumajii nici nu s-au cicatrizat bine si am ajuns din nou in juguri, dar, de data aceasta, modernizate. Jugul de lemn din sud-est a fost inlocuit cu jug de termopan, al noilor fanarioti, carora le-am dat sau ne-au luat ROMTELECOM-ul, pentru ca noua sa ni se dea niste beneficii simbolice. Jugul de fier din nord-vest a fost si el modernizat. Ni s-a oferit jug de otel inoxidabil, iar noi, orbiti de stralucirea lui, am dat pe el PETROM-ul si ROMGAZ-ul. Acum suflam in dramba, iar vinovatii huzuresc. Pana cand? Sa ne amintim de cronicile moldovenesti in care sta scris ca un domnitor, de teama razmeritei, a adus tatarii sa ierneze in tara si ce napasta a fost aceasta pe capul oamenilor! Intrebat de boieri