Analiştii şi-au revizuit sever estimările privind evoluţia leului în contextul tensiunilor politice.
Ador cursul de schimb liber pentru că, ori de câte ori politicienii greşesc, asta se vede în cotaţia monedei naţionale, mărturisea în urmă cu mai bine de un an, la Viena, guvernatorul băncii centrale a Serbiei, Radovan Jelasic.
Într-adevăr, într-o economie liberă, moneda naţională şi titlurile companiilor listate la bursele de valori sunt cele mai vulnerabile în faţa crizelor politice. Ceea ce s-a putut observa în ultima perioadă, când politicienii angajaţi în cursa pentru Cotroceni au abandonat discursurile pentru a gestiona o criză politică trasată sub forma unui cerc vicios aproape perfect, în interiorul unei crize economice de a cărei apăsare s-au cam plictisit, pentru că, probabil, nu o simt în buzunare.
1.000 lei vechi în 17 zile
În data de 29 septembrie 2009, când guvernul de coaliţie condus de premierul Emil Boc punea la punct ultimele detalii ale prezentării noii Legi a pensiilor în parlament, euro era cotat în piaţa valutară a băncilor la 4,1851 lei.
În data de 15 octombrie, când opoziţia respingea fără argumente un cabinet condus de economistul Lucian Croitoru, leul alunecase deja cu 2,53%, până la o cotaţie de 4,2937 lei/euro. În esenţă, deprecierea cu 2,5 % a leului scumpeşte toate creditele în valută şi lansează presiuni inflaţioniste, deoarece facturile multor servicii, cum ar fi telefonia, de pildă, sunt calculate în euro.
Costul de nervozitate
De altfel, analiştii şi-au revizuit sever estimările privind evoluţia leului în contextul tensiunilor politice. La finalul săptămânii trecute, analiştii de la Citi Bank au prognozat că, la finalul anului, un euro va fi cumpărat cu 4 lei şi 32 de bani, în creştere cu 5,3% faţă de estimarea anterioară a cursului de schimb al monedei naţionale, de 4,1 lei. Economistul şef p
