Curtea Constituţională a amânat, pentru 28 octombrie, sesizarea Partidului Naţional Liberal PNL privind Legea educaţiei naţionale, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului.

În aceste condiţii Curtea Constituţională va judeca împreună toate cele trei pachete de legi, pentru care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în Parlament, respectiv Legile educaţiei naţionale, a salarizării unitare a personalului bugetar şi a reorganizării unor autorităţi şi instituţii publice

Executivul Boc şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului asupra acestor legi în 14 septembrie.

În 23 septembrie, PNL a depus la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor sesizarea făcută la Curtea Constituţională pe Legea educaţiei. Ce contestă liberalii

Liberalii au susţinut în sesizarea privind Legea educaţiei naţionale că Executivul a încălcat prin legile asumate prevederile articolului 114 alineatul 1 din Constituţie, conform căruia "Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii". Parlamentarii liberali au menţionat că Legea educaţiei naţionale mai încalcă trei articole, unul dintre acestea fiind articolul 40 alineatul 3, potrivit căruia "nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică". De asemenea, potrivit liberalilor, Legea educaţiei încalcă principiul egalităţii de şanse garantat de articolul 4 alineatul 2 din Constituţie, articolul 16, alineatul 1 potrivit căruia "cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări" şi alineatul 2 potrivit căruia "nimeni nu este mai presus de lege", precum şi articolul