Corespondenţă de la Chişinău

Imediat după instalarea noului Guvern liberal-democrat la Chişinău, partenerii şi creditorii externi ai Republicii Moldova au sărit în ajutor, pentru a salva această ţară lăsată de fosta guvernare comunistă în prag de faliment. Deşi s-ar părea că, după ultimele alegeri parlamentare, la Chişinău s-a ivit un moment politic prielnic pentru a atrage rapid Moldova foarte aproape de UE, perspectiva oferită de Bruxelles acestei ţări este una rezervată. Uniunea Europeană a acceptat demararea negocierilor în vederea semnării unui Acord de asociere cu Republica Moldova până la sfârşitul acestui an, dar Bruxellesul propune Chişinăului un proiect trunchiat al acestui acord - diferit de cel semnat de celelalte ţări europene. Mai exact, în cadrul acestui Acord nu se va semna un document politic ce ar deschide calea spre integrarea europeană a Moldovei. Proiectul propus de Bruxelles doar recunoaşte aspiraţiile europene ale Moldovei şi oferă anumite beneficii economice. Experţii spun că prin parametrii săi, viitorul Acord de asociere se încadrează în limitele Politicii Europene de Vecinătate. Premierul moldovean Vlad Filat a menţionat că noul acord, care v-a înlocui Planul de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană, care a expirat în februariel 2008, va avea trei componente de bază: cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean, liberalizarea regimului de vize şi crearea unei zone de liber schimb între UE şi Republica Moldova.

Concomitent cu începerea negocierilor cu Bruxellesul, noua putere politică de la Chişinău anulează una câte una deciziile fostei guvernări care au deranjat UE. Regimul de vize impus românilor de vechea guvernare comunistă a fost anulat chiar în ziua intrării în funcţiune a noului Guvern. Relaţiile Moldovei cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au fost dezgheţate în aceeaşi zi. Marţi, noua m