Mâinile sale „magice“ au reconstituit peste 300 de obiecte aparţinând Culturii Cucuteni, scoase de arheologi din pământ, sub formă de fragmente.

A simţit chemarea către restaurare atunci când a păşit pentru prima dată într-un muzeu din Timişoara, acolo unde a copilărit. „Primul muzeu pe care l-am văzut a fost Muzeul de Istorie din Timişoara, pe când eram copil. M-a deranjat atunci faptul că obiectele expuse aveau suprafeţe albe, absolut supărător pentru privirea unui vizitator de muzeu“, îşi aminteşte Mircea Ciacâru.

Secretul dreptunghiului de aur

După ce a terminat Artele, a intrat în învăţământ, dar şi-a dat seama repede că locul său nu este la catedră. „Amintirea primului muzeu a acţionat, cât inconştient, cât conştient, şi m-a făcut să cred că locul meu este în restaurare. Am reuşit apoi să mă angajez la Muzeul de Artă din Piatra Neamţ“, povesteşte pietreanul. Deşi s-a specializat şi în restaurarea obiectelor din metal, numai ceramica îl preocupă cu adevărat.

„Ceramica o simt altfel în mână“, mărturiseşte pietreanul. Restauratorul este primul care a descoperit că vasele Cucuteni au proporţia dată de raportul de aur. „Începând de prin 1984, m-a frapat un anume aspect al tuturor obiectelor de Cucuteni. Dădeau impresia, fără să faci măsurători, că s-ar încadra într-o anume formă. Am început să le măsor şi am constatat că se încadrează într-un anume tip de dreptunghi, numit de literatura de specialitate dreptunghiul de aur, care are raportul dintre înălţime şi lăţime dat de un număr fix, descoperit de Pitagora“, explică restauratorul.

Specializat în „vase binoclu“

Numărul fix l-a ajutat să iasă din impas de mai multe ori. „Am reuşit să găsesc modalitatea de a folosi tot ce ţine de dreptunghiul de aur în restaurarea formelor culturii Cucuteni“, mărturiseşte Ciacâru.Dintre toate vasele restaurate, cel mai