Miniştrii apărării din NATO vor discuta vineri la Bratislava noua strategie pentru Afganistan. Ei trebuie să învingă insurgenţa talibană şi să justifice intervenţia militară din ce în ce mai nepopulară în propriile lor ţări. Cei 28 de aliaţi vor discuta ca până la sfârşitul anului 2013, efectivele armatei afgane să crească de la 94.000 la 240.000, iar cele ale poliţiei de la 92.000 la 160.000. Dacă iniţiativa va avea succes, rolul celor aproximativ 68.000 de soldaţi, din 42 de ţări, desfăşuraţi în prezenţi în cadrul ISAF, şi al celor 40.000 de militari sub comandament american s-ar putea diminua.
Liderul forţelor americane din Afganistan, generalul McChrystal, a cerut între 10.000 şi 40.000 de soldaţi americani suplimentari, un efort pe care Washingtonul, dacă îl va face, ar vrea să îl imite şi aliaţii săi, în limita mijloacelor de care dispun. Însă preşedintele american Barack Obama îşi va anunţa decizia abia peste câteva săptămâni, adică după ce se va clarifica situaţia politică de la Kabul. Preşedintele afgan Hamid Karzai, candidat pentru un al doilea mandat, a acceptat marţi organizarea unui al doilea tur de scrutin, după ce au fost confirmate fraude la scară largă după primul tur, din 20 august.
Unii aliaţi europeni au transmis semnale contradictorii. Premierul britanic Gordon Brown a anunţat săptămâna trecută că va trimite 500 de soldaţi suplimentari şi le-a cerut altor ţări NATO să îi urmeze exemplul . La polul opus, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a precizat că Parisul nu va trimite "niciun om în plus" în Afganistan . Potrivit unui diplomat, ţări precum Italia, care au trimis 500 de soldaţi suplimentari, temporar, pentru a asigura securitatea primul tur de scrutin al alegerilor, ar putea cel puţin să decidă să îi menţină şi pentru turul doi din 7 noiembrie.
