"Sincer să fiu, nu aş putea spune că îmi mergea deosebit de rău. Cum să spun, trăiam bine, dar urât. Şi, mai ales, umilitor." Cel care rosteşte aceste vorbe, pe cât de amare, pe atât de pline de tâlc, este Răzvan Rotta, fost asistent universitar la Institutul Politehnic din Cluj. Un om care, datorită pregătirii şi statutului său social, are şi acum posibilitatea de a privi şi de a vorbi, în mod obiectiv, despre anumite aspecte ale vieţii de acum două decenii. Aspecte care, chiar şi acum, ne învrăjbesc şi ne împart în tabere deosebit de vehemente, care îşi aruncă argumente pro şi contra. Dar omul nostru nu este doar atât. El este şi unul dintre rarii "martori-cronicari", care, printr-un noroc cu totul deosebit, a avut ocazia să participe, dar şi să înregistreze pentru viitor una dintre cele mai dramatice pagini ale istoriei noastre recente. Şi asta pentru că, la 21 decembrie 1989, modestul asistent universitar a stat faţă în faţă cu Moartea, care năvălise asupra Clujului.
Atunci, în doar câteva minute, Rotta s-a preschimbat dintr-un om obişnuit într-un adevărat reporter de front. Un reporter care a înregistrat în fidelitatea peliculei succesiunea unor evenimente încheiate tragic, cu trupuri înţepenite în mijlocul străzii. În total sunt 21 de fotografii. În primele cadre apar nişte oameni vii, care ieşiseră în stradă doar pentru a-şi striga disperarea. În ultimele sunt aceiaşi oameni, dar întinşi pe caldarâm, fără suflare, ori grav răniţi. Toţi cei de acolo sunt acum eroii Clujului.
Scăpat cu viaţă şi neatins de vreun glonţ, Răzvan Rotta este şi acum martorul cel mai obiectiv cu putinţă al acelei tragedii. Iar fotografiile realizate atunci de el sunt singurele imagini ale momentelor dramatice în care Moartea se dezlănţuise nestingherită pe străzile Clujului.
EXCURSII TURISTICO-BIŞNIŢĂREŞTI
În anul 1989, R
