Rumeguşul, care până nu demult era bun de dus la groapa de gunoi, este o soluţie ingenioasă de încălzire şi o modalitate de salvare a lemnului, agreată de Protecţia Mediului. Brichetele de rumeguş sunt o soluţie ecologică şi profitabilă de încălzire Până acum câţiva ani, rumeguşul era considerat un balast: i se dădea foc sau era pur şi simplu depozitat la groapa de gunoi. Dar taxa de mediu i-a determinat pe cei care prelucrează lemnul să găsească soluţii ingenioase pentru valorificarea rumeguşului. Producătorul de cabluri electrice, Iproeb Bistriţa, şi-a deschis, din 2008, un atelier de brichetare a rumeguşului. În cadrul companiei, se prelucrează materialul lemnos pentru producerea de tambure. „Procesăm cantităţi importante de lemn. Făcând tambure, rezultă şi rumeguş. Ne-a achiziţionat nişte utilaje de uscat şi brichetat. E o treabă ecologică. Investiţia e destul de mare, dar în câţiva ani buni se amortizează“, spune Adrian Ghingheli, vicepreşedinte al consiliului de administraţie Iproeb.
Salvează de taxa de mediu
La atelierul de brichetare, lucrează un singur om pe un schimb. Aici rumeguşul, provenit din lemn de esenţă moale, trece printr-un utilaj de uscare după care este presat şi se formează mici cilindri (brichetele), care se ambalează şi sunt gata de a fi folosiţi pentru încălzire. „Trebuie să scăpăm cumva de deşeurile pe care le producem şi să le valorificăm, că altfel plătim taxa de mediu. Lumea nu prea ştie de brichetele de rumeguş, dar la export e mare cerere“, explică Bîz Ioan, inginer în cadrul companiei Iproeb.
„În Occident se folosesc cu succes“
Un kilogram de brichete costă 30 de bani, iar cantitatea necesară pentru încălzire, timp de şase luni, variază în funcţie de instalaţia de încălzire. Însă, brichetele sunt o soluţie mai ingenioasă decât lemnul, pentru acestea pot fi procurate eşalonat
