Arhiva FP. Vicepreşedintele Joe Biden a colindat Varşovia, Bucureşti şi Praga cu promisiunea unui nou aranjament de securitate americană pentru Europa de Est, în locul scutului antibalistic - de care Rusia se simţea mult mai vizată decât Iranul, invocat de SUA drept potenţial atacator. Dar ce se simte fostul bloc socialist dezarmat în faţa înţelegerilor noii administraţii americane cu regimul moscovit? FP România nr. 12 (septembrie/ octombrie 2009)

Din Noua Europă, cu neîncredere.

Scrisoarea deschisă pe care o serie de personalităţi marcante ale generaţiei atlantiste a anilor ’90 din Europa Centrală şi de Est au adresat-o recent administraţiei Obama sintetizează dilemele de securitate ale statelor situate pe flancul estic al Alianţei. Îngrijorarea, care reiese şi din scrisoare, este precipitată de amestecul unor compuşi reactivi – o nouă administraţie americană, cu un alt set de priorităţi, o Alianţă slăbită şi un vecin care stârneşte amintiri neplăcute, totul în prezenţa unui catalizator puternic – conflictul din Georgia din vara anului trecut.

Prezentăm câteva elemente de fundal şi de substanţă ale acestor temeri, ca şi opiniile a doi reputaţi analişti care descifrează în chei diferite semnalele de alarmă transmise de pe flancul de Est al NATO.

Există probleme care pot afecta chiar şi o relaţie atât de specială cum este aceea dintre Statele Unite şi Noua Europă. Acesta pare mesajul scrisorii pe care au adresat-o în luna iulie preşedintelui american Barrack Obama o serie de personalităţi europene de talia unor Vaclav Havel, Lech Walesa şi Valdas Adamkus. Semnatarii trimit la valorile care au stat la baza relaţiei extrem de strânse cu Statele Unite - valorile democraţiei şi liberalismului -, dar care astăzi, spun ei, sunt în pericol de a fi abandonate în favoarea unui „realism” american similar celui manifes