Oficialii Uniunii Europene şi ai Statelor Unite au organizat ieri negocieri între principalele trei grupuri etnice din Bosnia, în speranţa de a rezolva o criză care ameninţă să provoace un alt conflict asemănător celui încheiat în urmă cu 14 ani.

Reprezentanţii musulmanilor, sârbilor şi croaţilor din Bosnia s-au aşezat ieri la masa tratativelor, pentru a stabili un plan de reformare a ţării. Delegaţii europeni şi americani au propus modificarea Constituţiei, în scopul pregătirii Bosniei pentru aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană.

Discuţiile nu au adus niciun rezultat, deoarece musulmanii bosniaci şi etnicii croaţi s-au declarat nemulţumiţi de reformele propuse, despre care au spus că nu consolidează îndeajuns de mult instituţiile statului pentru o eventuală aderare la un organism internaţional. Reprezentantul părţii sârbe a Bosniei, Milorad Dodik, nu a fost de acord cu intenţiile trimişilor străini. Dodik cere mai multă autonomie pentru provincia Repulika Srpska, parte a statului bosniac.

Delegaţia internaţională a fost condusă de către ministrul suedez de Externe, Carl Bildt. Alături de Jim Steinberg, adjunctul Secretarului de Stat american, şi de Ollie Rehn, comisarul european pentru extinderea Uniunii, Bildt a încercat să stabilească un dialog între cele trei grupuri etnice din statul bosniac. Şeful diplomaţiei suedeze, primul oficial străin care a avut o misiune la nivel înalt după războiul din Bosnia şi Herţegovina, a declarat că, în ciuda aparenţei unui eşec, au avut loc mici progrese în urma discuţiilor.

Negocierile vor continua în săptămânile următoare, în speranţa de a rezolva blocajul politic în care se află statul balcanic. Potrivit acordului de la Dayton din 1995, Bosnia este formată din două entităţi separate - o federaţie a croato-bosniacă şi o republică a etnicilor sârbi. Separaţia puterilor în noua