Tradiţia murăturilor mai e păstrată doar în puţine gospodării. De vină sunt „inflaţia“ de borcane cu preparate la oţet din magazine şi comoditatea. Renumite pentru că deschid apetitul, proslăvite pentru „proprietăţile“ antimahmureală, murăturile nu au mai rămas, din păcate, decât o etichetă de borcan. „Zilele trecute, nevasta m-a trimis să iau un borcan de murături şi, nu mică mi-a fost mirarea, când pe rafturile magazinului am găsit castraveţi la borcan aduşi din India“, povesteşte etnologul Şerban Anghelescu. Dincolo de această „industrie“ a murăturilor, pentru dispariţia tradiţiei de a pune legume la sare e de vină şi „viaţa domestică de astăzi“, ne explică tot cercetătorul de la Muzeul Ţăranului Român.
„Sunt puţine femei care mai au timp şi spaţiu pentru aceste delicatese. Nici casele nu mai arată ca înainte, nu se mai construiesc cu pivniţe sau cu beciuri numai bune pentru depozitat murături. În plus, starea de spirit a românului de azi îl face să accepte că între murăturile de casă şi cele din comerţ nu e mare diferenţă“, adaugă Anghelescu.
La preţ, nicio diferenţă
Chiar dacă se pare că în aceste locuri tainele procesului de murare erau cunoscute de pe vremea dacilor, tradiţia riscă să se piardă. Mai ales că între preţul murăturilor de-a gata şi al celor pe care le pun gospodinele acasă nu e mare diferenţă.
„Piaţa este foarte bogată, dar chiar şi aşa kilogramul de gogonele nu a scăzut sub 1,5 lei, cel de gogoşari e 2 lei, varza - 2 lei, iar castraveţii au ajuns din nou chiar şi 4 lei. Nu mai spun de conopidă: una aşa, mai mare, costă şi 8 lei. Nu mai pun la socoteală timpul şi munca, că-s pensionară. Aşa că vin şi iau de la taraba de alături legume gata murate“, ne explică o doamnă în vârstă de 70 de ani.
Copiii ei cumpără chiar de la hipermarket, borcane mici, care nu costă mai mult de 6 l
