Interesele strategice ale SUA şi nevoia apropierii Washington-ului de Moscova dictează repoziţionarea politicilor americane de securitate în Europa Centrală. Deutsche Welle a stat de vorbă cu Hans-Ulrich Klose, vicepreşedintele Comisiei pe probleme de politică externă din parlamentul german, şi cu Cornelius Ochmann, responsabilul pentru Europa centrală şi de est din partea Fundaţiei Bertelsmann pentru a descrie noua traiectorie de pe scena internaţională. „Europa pierde din importanţă”, pare să fie concluzia specialiştilor. Sursa: AP Photo

În primele minute ale acelui 17 septembrie 2009, telefonul a sunat scurt în biroul premierului ceh Jan Fischer. La celălalt capăt al firului, Barack Obama, cel mai puternic om al planetei, se pregătea să schimbe cursul istoriei. Anunţul a venit sec: SUA renunţă la forma Bush a scutului anti-rachetă. Apoi, cuvintele s-au topit în câteva fraze standard, menite să tempereze o realitate dură.

Cărţile de istorie spun aşa: în urmă cu şapte decenii, Rusia semna cel mai ciudat şi infernal pact al secolului trecut, pecetluind definitiv soarta Poloniei. După Ribbentrop-Molotov au venit tancurile, zeci de ani de frică şi o lecţie care nu mai trece: Moscova trebuie ţinută la distanţă. În minutele originare ale acelui 17 septembrie, Barack Obama a păşit fără remuşcări peste memoria Europei Centrale şi de Est, în încercarea de a-şi salva interesele strategice imediate.

Calculul e simplu: Federaţia Rusă s-a împotrivit constant proiectului american de scut antirachetă, iar SUA au nevoie acum de tot suportul Kremlinului pentru a contracara planurile nucleare ale Iranului. Trocul s-a făcut însă peste o istorie ca o rană deschisă. „Americanii ne-au vândut ruşilor”, titra cotidianul polonez Fakt în zilele următoare anunţării deciziei administraţiei de la Washington.

Fără substanţă

Sub semnu