Munca la negru este o soluţie practicată de angajatorii care nu vor să piardă prea mult pe dările către stat, acceptată şi de cei care nu şi-au găsit un loc de muncă în economia "la vedere". Segmentul tinerilor este cel mai afectat de munca la negru.Potrivit analizei "Riscuri şi inechităţi sociale în România", realizat de Administraţia Prezidenţială, 10% dintre salariaţii din economia albă nu au tot salariul înregistrat în cartea de muncă. Aceştia se adau
Munca la negru este o soluţie practicată de angajatorii care nu vor să piardă prea mult pe dările către stat, acceptată şi de cei care nu şi-au găsit un loc de muncă în economia "la vedere". Segmentul tinerilor este cel mai afectat de munca la negru.
Potrivit analizei "Riscuri şi inechităţi sociale în România", realizat de Administraţia Prezidenţială, 10% dintre salariaţii din economia albă nu au tot salariul înregistrat în cartea de muncă. Aceştia se adaugă celor care lucrează la negru. Contribuţiile sociale nu sunt plătite nici de angajat şi nici de angajator pentru 3,4% din salariaţii din sectorul formal, în timp ce în sectorul informal 95,7% din salariaţi neînregistraţi nu au contribuţii sociale plătite.
Ponderea salariaţilor este, în prezent, de 65-66% din populaţia ocupată. Există diferenţe imense între urban şi rural. În timp ce în mediul urban procentul de salariaţi din populaţia ocupată este de 92%, în cel rural este de 36%. Populaţia ocupată care lucrează la negru este de 7% din rândul celor din mediul urban şi de 19% în mediul rural.
O situaţie aparte este în rândul populaţiei ocupate care lucrează în agricultură, 95% sunt lucrătorii familiali neremuneraţi. Din totalul mediului rural, ei reprezintă 63%.
Tinerii, cei mai mari amatori de muncă la negru
Potrivit raportului venit de la preşedinţie, per total, în România muncesc la negru între
