Traian Băsescu este unul dintre personajele active pe scena politică încă din anii 90, chiar dacă ascensiunea sa urma să fie consfinţită abia la un deceniu de la căderea regimului comunist, prin câştigarea Primăriei Capitalei. Sursa: Arhiva EVZ

Aceasta avea să fie şi rampa de lansare către cea mai înaltă funcţie în stat.

Comandant de navă înainte de 1989, imaginea sa publică avea să fie asociată adesea cu cea a ”marinarului”, genul de om politic de acţiune, dintr-o bucată, ferm, dar descris şi ca un lider conflictual, lipsit de diplomaţie şi cu tendinţe autoritare. Este recunoscut prin băile de mulţime pe care le-a practicat din plin. Din perspectiva naturaleţii cu care comunică în astfel de circumstanţe electorale, a fost comparat cu acel Ion Iliescu al anilor 90. Unii au susţinut că este un lider carismatic, alţii că este un lider populist şi demagog. El şi-a găsit succesul suprem prin înfrângerea lui Adrian Năstase, în 2004.

Capabil să treacă de la o stare emoţională la alta, de la plâns la celebrul hăhăit prezidenţial, Traian Băsescu este un politician care naşte adesea controverse prin comportamentul său, nesfiindu-se, spre exemplu, să se urce la volanul maşinii sale, în deplinătatea funcţiei de preşedinte, după un pahar cu vin şi în văzul camerelor de luat vederi. Excesele sale verbale sau de comportament l-au făcut însă să fie şi mai simptizat de anumite categorii de public.

Membru al PCR, în 1989 ocupa poziţia de şef al Agenţiei NAVROM din Anvers şi, apoi, pe cea de director al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile din Ministerul Transporturilor.

Eternul ministru al Transporturilor

Traian Băsescu nu a fost în prim-planul acţiunilor politice, destul de tulburi, care au urmat prăbuşirii comunismului, făcând parte din eşalonul doi al structurilor guvernamentale. În primul Cabin