Analiştii ING Bank România consideră că România nu are garanţia că va primi cu uşurinţă a treia tranşă din împrumutul de la FMI şi dau exemplul Letoniei, în cazul căreia instituţia financiară internaţională a amânat cu cinci luni alocarea unei părţi din finanţare, după prăbuşirea guvernului. "Prin comparaţie, când guvernul s-a prăbuşit în Letonia în februarie 2009, FMI a întârziat plata tranşei de bani din martie până în august. Fondurile au fost virate du

Analiştii ING Bank România consideră că România nu are garanţia că va primi cu uşurinţă a treia tranşă din împrumutul de la FMI şi dau exemplul Letoniei, în cazul căreia instituţia financiară internaţională a amânat cu cinci luni alocarea unei părţi din finanţare, după prăbuşirea guvernului.

"Prin comparaţie, când guvernul s-a prăbuşit în Letonia în februarie 2009, FMI a întârziat plata tranşei de bani din martie până în august. Fondurile au fost virate după ce au fost aprobate măsuri de austeritate suplimentare în bugetul pentru 2010. Deci chiar şi atunci FMI a pus un accent puternic pe planurile bugetare pentru 2010. În acelaşi timp, FMI ar putea adopta din nou o abordare mai blândă faţă de România", se arată într-un raport al analiştilor ING Bank România.

Aceştia menţionează că România nu a aprobat un buget pentru 2010, iar această situaţie va continua până la formarea unui nou guvern.

Economiştii băncii consideră că posibilitatea majorării deficitului bugetar se menţine şi "hazardul moral" al politicienilor români ar putea creşte ca rezultat al îngăduinţei FMI. Potrivit teoriei economice, hazardul moral este situaţia în care o persoană sau o instituţie îşi asumă riscuri mai mari decât în mod normal întrucât o parte din acestea sunt transferate altei părţi, în baza unui contract.

Totodată, analiştii ING Bank cred că venirea misiunii FMI la Bucureşti pentru a doua revizuire a acord