Viasat History prezintă în exclusivitate un documentar dedicat vieţii şi operei pictorului olandez Vincent van Gogh. Vincent Willem van Gogh (30 martie 1853 – 29 iulie 1890) a trecut aproape meteoric prin viaţă, a trăit chinuit de obsesii, excese şi boli, a simţit enorm, a văzut monstruos şi a pictat genial. În urma lui a rămas o operă uriaşă: peste 1100 de desene şi schiţe şi 900 de tablouri, realizate pe parcursul a mai puţin de un deceniu.
A început să picteze târziu, la vârsta de 28 de ani, şi s-a ferit, sceptic şi angoasat, de formele de educaţie academică. Autodidact, necunoscut în timpul vieţii, van Gogh şi-a luat revanşa după moarte şi s-a instalat în galeria artiştilor care au revoluţionat arta picturală. Catalogat ca post-impresionist, van Gogh este, în fapt, dificil de încadrat în curentele epocii. Ca şi autorul, care a suferit întreaga viaţă de însingurare cronică, opera lui stă solitară şi unică, la graniţa dintre Impresionism şi Expresionism.
O existenţă chinuită,sublimată prin artă
Detaliile picante care ne-au parvenit din viaţa lui van Gogh au devenit notorii, dar nu sunt rizibile. Pe fondul unei anumite labilităţi mentale, dictată de un defect congenital şi agravată de abuzul de absint şi tutun, van Gogh s-a dedat unui număr impresionant de excese.
Dincolo de detaliile imunde se ghiceşte însă un suflet chinuit, de o sensibilitate aproape morbidă, într-o continuă şi pasională căutare de sine. Reflex al unei naturi aplecate spre introspecţie, opera lui numără o galerie impresionantă de autoportrete, în care îşi studiază feluritele măşti.
Deşi îi oglindeşte angoasa, arta lui nu este nocivă: îi redă frământarea şi tristeţea, dar depăşeşte sfera trăirii pur subiective. Van Gogh a conjurat în opera sa ordinea, armonia, culoarea, frumuseţea şi echilibrul de care nu a avut parte în vi
