Românii au cultivat anul acesta cu 50% mai puţine terenuri cu cereale modificate faţă de 2008, în timp ce unele ţări din Uniunea Europeană le-au interzis. Specialiştii în agricultură încurajează fermele ecologice sau pe cele tradiţionale. Ecologiştii au dat în judecată reprezentanţii Ministerului Agriculturii pentru că autorităţile nu vor să facă publice locurile unde se cultivă plante modificate genetic. Fermierii cultivau în 2007 doar 350 de hectare de organisme modificate genetic (OMG), iar în următorul an suprafaţa totală urma să crească de circa 20 de ori.
Astfel, România ocupa pe atunci locul al treilea în Uniunea Europeană (UE) la acest capitol, arată Serviciul Internaţional de Achiziţionare a Aplicaţiilor Agricole Biotehnologice (ISAAA).
De la peste 7.000 de hectare în 2008, anul acesta, suprafaţa cultivată cu OMG din ţara noastră a scăzut cu peste jumătate, până la 3.000 de hectare, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) .
Drepturile fermierilor
Potrivit reprezentanţilor organizaţiei neguvernamentale AgentGreen, în urma investigaţiilor pe care le-au făcut ar exista trei cauze majore pentru care românii renunţă la aceste culturi.
“Unii fermieri zic că sămânţa modificată genetic este prea scumpă, iar alţii, ori că procedura de autorizare este prea anevoioasă, ori că nu au nevoie de astfel de seminţe pentru că unele sunt tratate special pentru distrugerea dăunători ce nu există în România decât local”, a spus preşedintele Agent Green, Gabriel Păun.
Grupul de conservare al valorilor rurale GRINDA şi Agent Green au solicitat, anul acesta, reprezentanţilor MAPDR publicarea locaţiilor unde s-au plantat seminţe modificate genetic, în baza legii privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Autorităţile