Prima zi de campanie găseşte România într-o situaţie inedită: criză economică acutizată, un preşedinte în exerciţiu care vorbeşte despre riscul ca statul să nu mai poată plăti pensiile şi salariile, guvern demis cu atribuţii limitate şi trei premieri- unul interimar, altul desemnat de şeful statului şi altul proclamat de noua majoritate din Parlament PSD, PNL, UDMR, PC şi grupul minoritărilor naţionale, altele decât cea maghiară. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu

Conflictul dintre Palatul Cotroceni şi noua majoritatea a atras după sine şi ameninţarea şefului statului că va dizolva Parlamentului. Scenariu care ar presupune ca România să intre într-un nou proces electoral, anul viitor.

Fiecare dintre competitorii politici încearcă să îşi maximizeze şansele, cel mai avantajat fiind preşedintele în exerciţiu, graţie atributelor constituţionale de care poate uza.

Astfel, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, respectiv pe 22 noiembrie, românii vor fi chemaţi să se pronunţe şi asupra "viziunii" preşedintelui-candidat de "modernizare" a statului-Parlamentul unicameral, cu reducerea numărului de parlamentari de la 471 la maximum 300. Referendum ce nu poate produce niciun efect. Pentru validarea lui este nevoie ca jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor să se prezinte la urne.

De la Revoluţia portocalie la "Revoluţia bunului-simţ"

PSD şi PNL îşi dispută şi ele utilizarea agentului electoral Klaus Johannis, readucând în atenţie, parţial, moda tandemurilor practicată în 2004. În vreme ce liberalii şi-l revendică pe Johannis pe motiv că ei au avut iniţiativa moţiunii de cenzură şi a propunerii lui pentru funcţia de premier, candidatul social-democrat pozează şi el alături de primarul Sibiului.

Contrele dintre personajele principale ale scenei politice sunt întregite, culmea, de o dispută pe bun