În prezent, 75 de asiatici lucrează deja pentru companiile buzoiene. Lor li se vor alătura în scurt timp alţi 40 de conaţionali Salariile mici şi condiţiile modeste de lucru pe care le oferă i-au determinat pe patronii chinezi din Buzău să renunţe la serviciile angajaţilor români şi să aducă forţă de muncă din ţara lor de origine. Mulţi buzoienii nu văd însă cu ochi buni acest lucru
Dacă anul trecut în judeţ lucrau cu forme legale peste 60 de imigranţi asiatici, anul acesta numărul lor a ajuns deja la 75.
„În prezent, avem în lucru alte 40 de dosare ale cetăţenilor chinezi care, în cel mai scurt timp, urmează să lucreze în construcţii. Nu ne aşteptam ca în acest an numărul imigranţilor să crească, însă efectele crizei se văd şi aici, în sensul că majoritatea străinilor vin sa muncească în construcţii, în timp ce în celelalte domenii numărul lor a scăzut” , susţine Marian Moise, şeful Biroului pentru Imigrări din Buzău.
Un alt efect al crizei descoperit de funcţionarii de la Biroul de Imigrări a fost munca la negru. După ce au controlat mai multe firme cu angajaţi străini, aceştia au depistat zece persoane care lucrau fără carte de muncă, în timp ce anul trecut nu s-au confruntat cu nicio situaţie similară.
Soluţie contestată
Folosirea forţei de muncă asiatice este criticată însă atât de o parte dintre patronii din Buzău, cât şi de către oamenii simpli.
"Să aduci chinezi la muncă în România nu este o măsură bună anticriză pentru că, daca sunt angajaţi cu forme legale, patronii sunt obligaţi să îi plătească cu salariul mediu din ţara noastră, sumă pe care ar pute-o oferi şi unui angajat român. În plus, munca prestată de chinezi este slab calitativă în comparaţie cu cea prestată de români. Şi spun asta din propria experienţă: şi au am avut 40 de chinezi, la care am renunţat după trei lun
