» Prezidentialele de la 22 noiembrie sunt primele alegeri pentru Palatul Cotroceni, neasociate cu alegerile parlamentare. Desi pare una strict formala, noutatea determina efecte in lant cat se poate de concrete.
Dupa un sir lung de alegeri de toate felurile, alegatorii romani pareau obositi la inceputul toamnei de perspectiva unui nou scrutin. Alegerile europarlamentare au inregistrat un umil scor de numai 27,21% de prezenta la vot. Pe de alta parte, in istoria ultimilor 20 de ani, prezenta la votul pentru alegerile prezidentiale a scazut constant, de la 86,19% in mai 1990, la circa 70% ale celor doua tururi de prezidentiale din 1992, pana la 55% in turul II al cursei pentru Cotroceni din 2004. Analistii sunt insa de parere ca 22 noiembrie 2009 ar putea aduce un reviriment al prezentei la vot. In afara de traditionala atractivitate pe care o exercita asupra publicului alegerea "sefului statului" fata de alte tipuri de alegeri (europarlamentarele par cele mai plictisitoare si nu numai in Romania), exista si alte semne ca prezenta la vot va fi una masiva.
Nemultumirile provocate de criza, blocajul generat de uriasa disputa dintre Presedintie si Parlament in privinta desemnarii premierului si aparitia "solutiei Iohannis" au dus toate la conturarea a doua tabere clar delimitate. Pe de o parte, tabara pro-Basescu, promotoarea unei politici de forta, cu solutii radicale de reforma a institutiilor si tabara parlamentara, alcatuita din PSD, PNL, UDMR care sustine forma actuala a Parlamentului si pe Iohannis in functia de premier.
Desi separarea alegerilor prezidentiale de cele parlamentare, prevazuta de Constitutia din 2005, ar trebui sa duca la discutarea subiectelor legate strict de atributiile presedintelui, profesorul de stiinte politice, Andrei Taranu remarca faptul ca marile teme ale campaniei electorale actuale n-au de fapt nici o legatura
