Mâine-noapte trebuie să vă fixaţi ceasul după noua oră: ora 4.00 va deveni ora 3.00, iar ziua de duminică, 25 octombrie, va avea 25 de ore şi va fi cea mai lungă din an.

România a urmat exemplul altor ţări europene şi a trecut la timpul decretat (ora de vară şi ora de iarnă) în 1979. Considerentele conform cărora s-a făcut această delimitare au fost pur economice, vizând consumul raţional de energie electrică.

Tranziţie grea pentru sensibili

Aşteptată cu bucurie, pentru că mai putem "fura" o oră de somn în plus, trecerea la timpul legal, are, pe termen scurt, ce-i drept, efecte asupra psihicului.

Din punct de vedere psihologic, schimbarea orei afectează cu precădere persoanele cu tendinţe depresive, care asociază venirea toamnei sau a iernii cu stări mai proaste.

"Factori obiectivi sunt la persoanele la care schimbarea orei contează (persoanele care lucrează în ture sau foarte devreme), mai ales că trezitul în întuneric nu este deloc plăcut. Acestea au nevoie între două zile şi o sptămână pentru a-şi intra în ritm", spune medicul psiholog Lena Rusti.

"Ora de iarnă" este, de fapt, "Timpul Legal Român"

Din punct de vedere al terminologiei specifice astronomiei, formularea "ora de iarnă" este greşită, deoarece se consideră că în perioada octombrie-martie ne aflăm în "Timpul Legal Român", care se calculează GMT+2h.

GMT exprimă timpul solar de la Observatorul Regal Greenwich, din Londra. Acesta este luat drept etalon pentru a calcula ora la nivel mondial.

Prin revenirea la "Timpul Legal Român", se pun în acord pentru lunile de iarnă orele când Soarele se află deasupra orizontului - deci când putem beneficia eficient de iluminatul natural - cu orele activităţilor noastre cotidiene.

Potrivit astronomilor, ora de vară se aplică între