Mihai Retegan (nascut in 1950) este profesor universitar la catedra de Istorie a Universitatii din Bucuresti. S-a specializat in istoria romanilor dupa primul razboi mondial, pana la prabusirea comunismului. Este autorul a numeroase lucrari care au ca subiect aceasta perioada. Multe dintre cartile sau articolele de specialitate au fost scrise dupa stagiile de documentare in arhive din SUA, Marea Britanie, Cehia, Ungaria. Era firesc ca de la acest aspect sa inceapa discutia noastra.
- Sunteti autorul mai multor volume de studii, documente si sinteze istorice privitor la istoria secolului trecut, indeosebi la relatiile politice dintre tarile blocului comunist. Multe dintre ele au dezvaluit surprize, avand la baza documente despre care nu se stia. Mai avem multe de aflat despre istoria care ne-a apasat, daca nu cumva i-am fost si martori?
- Cunoasterea, domnule Stelian Turlea, este, cum bine stiti, un proces continuu, astfel ca nu am nici un motiv sa ma indoiesc de largirea orizontului cunoasterii. Aceasta, desigur, se afla in strânsa legatura cu deschiderea arhivelor. Altfel nu vom inregistra nici un progres. Eu sustin la facultate un curs despre sursele istoriei contemporane in cadrul caruia prezint regimul accesului la arhivele din diferite tari europene si nu numai. Este surprinzator sa constati ca inclusiv statele democrate au restrictii dintre cele mai subtile, dar cu nimic mai putin eficiente in a limita decât cele existente in tari ale caror traditii democrate sunt de data mai recenta. Pastrându-mi insa optimismul sunt convins ca lucruri noi despre istoria recenta, intelegând prin recenta perioada ce se deschide cu cel de-al doilea razboi mondial, ne asteapta in arhivele lumii. In ceea ce priveste istoria noastra, ma pot astepta sa ne "improspatam" cunoasterea atitudinii marilor puteri fata de România in anii celui de-al doilea razboi
