A lucrat intr-o mina din Valea Jiului, apoi a fost macelar, insa in tot acest timp si-a dorit sa fie pictor. Stapaneste foarte bine tehnica culorilor si nici nu e de mirare. In copilarie a avut "modelul" langa el, pe mama lui care tesea covoare si de la care a deprins modelele si imbinarea indrazneata a culorii. Iar rezultatul se vede in lucrarile lui Sorin Ienulescu, executate cu maiestrie si migala.
Sorin Ienulescu s-a nascut in localitatea Cimpa, de langa Petrila, in urma cu 45 de ani. Era al doilea copil al unei familii numeroase, cu 6 copii. Crede ca a avut sansa sa se nasca intr-o zona plina de culoare, destul de departe de cenusiul minier al orasului Petrila. O zona unde padurea aproape cade pe tine si care i-a influentat activitatea viitoare, iar copacul este practic centrul Universului. Nu a ras nici o etapa si a luat-o cu pasi marunti, ajutat poate si de o conjunctura favorabila in viata lui. Pasiunea pentru pictura si-a descoperit-o si, mai ales, si-a materializat-o la finele scolii generale. Trecea adesea pe langa scoala de Muzica si Arte Plastice din Petrosani si intr-o zi le-a spus parintilor – mama casnica, iar tatal absolvent al unei scoli de ofiteri, dar trecut in rezerva – ca vrea si el sa urmeze cursurile acesteia, ceea ce s-a si intamplat. Asa ca, in paralel cu clasele a VII-a si a VIII-a ale scolii normale, a inceput sa-si puna pe panza manifestarile artistice.
Isi aduce aminte si acum ca mergea cu vaca la pascut, la tara, in Cimpa, si citea in tot acest timp Istoria Artelor. si-a urmat pasiunea si pasii l-au indreptat spre Liceul de Arta din Craiova, dar treapta a II-a l-a "trantit" la mina. "Asa a fost conjunctura, am avut «onoarea» sa pic la treapta a II-a si m-am intors acasa. M-am angajat la mina, la suprafata. Apoi am urmat scoala Profesionala de macelari din Petrosani, promotia 1981-1982", povesteste pictorul.
