În centrul din Cluj-Napoca al Asociaţiei de Autism Transilvania, rata de recuperare a bolnavilor de autism este de 50%, cu 20 de procente mai mare decât media Uniunii Europene. Odată ce îşi redobândesc abilităţile de comunicare, autiştii îşi pot evidenţia mai bine calităţile intelectuale ieşite din comun. În urmă cu şapte ani, în România nu se cunoştea aproape nimic despre autism, medicilor fiindu-le imposibil să diagnosticheze o astfel de boală, care se manifestă printr-o tulburare neurologică ce afectează modul de comunicare a suferinzilor cu cei din jur.

De trei ani, însă, voluntarii Asociaţiei Autism Transilvania (AAT) au reuşit să schimbe viaţa a zeci de copii, cărora medicii nu le dădeau nicio şansă de recuperare.

 „Medicii prescriau reţete până acum şi le spuneau că, deşi le pare rău, pentru autism nu se poate face nimic, iar copilul va rămâne cu asta pe viaţă. România era ţara în care nu se ştia nimic despre autism”, ne-a povestit Milena Prună, fondatorul asociaţiei, care şi-a dedicat viaţa combaterii autismului, după ce fetiţa sa a fost diagnosticată cu această boală.

În prezent, rata de recuperare a autiştilor din centrul AAT este de 50%, mult mai mare faţă de media Uniunii Europene, care este de 30%, potrivit lui Călin Marta, vicepreşedintele asociaţiei.

Mara şi-a învins temerile prin muzică

Fetiţa Milenei Prună avea doi ani când a fost diagnosticată cu autism. Mara (9 ani) suferă de sindromul Asperger, acelaşi pe care îl avea şi Einstein. După patru ani de cercetare în domeniu a mamei sale şi trei ani de terapie comportamentală cu ea, fetiţa merge singură la şcoală de doi ani, unde este şi premiantă.

„Mara face în prezent materia de clasa a IV-a, deşi e doar în clasa a III-a. Înainte mergea cu însoţitor la o şcoală privată, care a fost desfinţată”, ne-a povestit mama ace