Dezvoltarea oraşului a început în secolul al IX-lea, când contele de Flandra a construit aici o fortăreaţă. Două secole mai târziu, aşezarea devenise deja un centru comercial, datorită accesului direct la mare şi a autonomiei sporite de care se bucura, prin acordarea titlului de oraş
Un oraş flamand irezistibil, foarte ospitalier, poate pentru că străzile sale sunt scăldate într-un parfum delicios de ciocolată sau poate datorită locuitorilor săi prietenoşi. Străzile pietruite, atent întreţinute, şi aleile mici păstrează atmosfera unui burg medieval, construit în interiorul unor fortificaţii ridicate în jurul anului 1400, ale căror ziduri nu mai sunt vizibile, cu excepţia a patru dintre vechile porţi ale oraşului: Poarta Măgarului, Poarta Crucii, Poarta Ghent şi Poarta Fierarului. Cu o istorie copleşitoare nu e de mirare că turiştii se rătăcesc adesea pe străzi ca Măgarul orb sau Cheiul rozariilor, explorând fermecătoarele pasaje înguste şi micuţele pieţe, pentru că Bruges este un exemplu minunat de aşezare urbană medievală, care şi-a conservat ţesutul urban istoric. O demonstrează labirintul format dintr-o reţea de străduţe şi alei sinuoase, pavate cu piatră, şi căsuţele gotice cu pinion, înghesuite una într-alta, care se înşiră de o parte şi de cealaltă a străzilor şi a canalelor. În 1350 Bruges număra o populaţie de 40.000 de locuitori, în prezent centrul istoric are 45.000 de locuitori, iar dacă sunt incluse şi suburbiile, numărul lor creşte la 120.000.
PATRIMONIU CULTURAL MONDIAL
Pare un clişeu, dar centrul, cu o suprafaţă de 430 de hectare, "poate fi comparat cu o carte de istorie a arhitecturii": gotic, renaştere, baroc, neogotic, neoclasic, aproape toate stilurile sunt prezente. Cele mai vechi clădiri sunt din secolul al XII-lea, majoritatea fiind construite între secolele XIV şi XVIII. Monumentele povestesc în felul lor trecut
