Tensiunile din lumea politică ar putea lăsa România fără banii de la Washington şi Bruxelles, de care bugetul de stat are nevoie ca de aer, şi ar putea pune în pericol ratingul de ţară. Un împrumut de 360 de milioane de euro pe care România urma să îl primească de la Banca Mondială va fi amânat cu câteva luni, alte 2,5 miliarde de euro (1,5 miliarde de la FMI şi un miliard de la Comisia Europeană) sunt în pericol să nu mai ajungă la Bucureşti până la sfârşitul anului
Tensiunile din lumea politică ar putea lăsa România fără banii de la Washington şi Bruxelles, de care bugetul de stat are nevoie ca de aer, şi ar putea pune în pericol ratingul de ţară.
Un împrumut de 360 de milioane de euro pe care România urma să îl primească de la Banca Mondială va fi amânat cu câteva luni, alte 2,5 miliarde de euro (1,5 miliarde de la FMI şi un miliard de la Comisia Europeană) sunt în pericol să nu mai ajungă la Bucureşti până la sfârşitul anului, iar autorităţile se gândesc destul de serios de unde vor face rost de bani pentru a putea plăti salariile bugetarilor şi pensiile. Totul ca urmare a crizei politice izbucnite la începutul lunii octombrie.
La ora scrierii acestor rânduri, România pare a avea trei premieri: Emil Boc, demis de Parlament, dar rămas în funcţie până la instalarea unui nou cabinet, Lucian Croitoru, desemnat de preşedinte, dar care, aparent, are foarte mici şanse să reuşească să adune numărul necesar de voturi pentru a-şi instala cabinetul, şi primarul Sibiului, Klaus Iohannis, susţinut de coaliţia partidelor de opoziţie, dar neagreat de şeful statului.
O imagine deloc plăcută pentru instituţiile financiare internaţionale, care au şi reacţionat în consecinţă.
Reprezentanţii FMI au anunţat iniţial că îşi amână vizita la Bucureşti. Şi oficialii BM adoptaseră o poziţie similară. Mai mult, o a doua tranşă, de 360 de milioane de euro, din
