In aceasta toamna ploioasa si rece din cale afara, stam de vorba cu Loredana, despre zilele fierbinti de vara, care i-au umplut sacii de roade la anotimpul culesului. Un jurnal, nu de vacanta, ci de lucru, pagina dupa pagina, ale caror intelesuri se decanteaza abia acum, cand motoarele nu mai sunt turate la maximum
"Pe 11 iunie, am implinit 39 de ani"
- Ce bine e toamna, cand afara ninge in octombrie, sa stai acasa, la cald, cu hambarele pline. Daca ar fi sa ne citesti din jurnalul acestei veri, care ar fi cele mai importante file?
- Am avut o vara asa de plina, ca-mi pare, asa cum ii spuneam deunazi unui prieten, ca am trait in trei luni cat altii intr-un an. Firul rosu al intamplarilor incepe cu 11 iunie, ziua cand am implinit 39 de ani (nu-i simt, credeti-ma) cu lansarea albumului "Sundance" (primul meu album in limba engleza) si cu prima mea carte, "Sexting", ajunsa deja un best-seller.
- Povesteste putin despre albumul pe care l-ai compus si l-ai produs in America, in orasul tau de suflet, orasul care nu doarme niciodata: New York.
- E primul meu album in limba engleza, e un pariu pe care l-am pus cu mine insami. N-as fi visat sa fac asta acum douazeci de ani, nici chiar acum cincisprezece, sau zece ani. De ce? Pentru ca am avut multa vreme complexul fetei de provincie, crescuta intr-un targusor moldovenesc din Romania, in Europa de Est ("lumea a treia", cum suntem categorisiti daca ne indepartam prea tare de casa). Un complex pe care il au, de altfel, toate generatiile crescute si educate in vechiul sistem: cu totii am fost, fata in fata cu lumea occidentala, complexati si inhibati de originile noastre. Ceea ce nu mi se pare corect, pentru ca romanul nu e mai prost decat altii din alte neamuri, din contra.
- Cum de ai scapat de aceste complexe?
- Mi-am zis ca aceasta imagine nu o pute
