Mii de români participă în fiecare an la Loteria vizelor, cu speranţa unei vieţi mai bune în Statele Unite ale Americii. Pentru câştigători, după euforia iniţială urmează intrarea într-un sistem în care regulile de acasă nu se mai aplică şi adaptarea la o lume unde vecinului nu-i pasă de tine. În America se poate clădi relativ uşor o viaţă normală. Asta e convingerea cu care Laurenţiu, un tânăr de 32 de ani din Braşov, s-a înscris an de an la Loteria vizelor. Nici nu mai ştie de câte ori a încercat până acum, animat de „dorinţa de mai bine” şi de curiozitate. E hotărât să emigreze, deşi criza şi actuala conjunctură mondială i-au mai tăiat din entuziasm, iar prima lui opţiune este SUA, unde ar vrea să locuiască într-un oraş mare, din partea nordică.

În România a fost mecanic ajutor de locomotivă şi automotor, dar contractul de muncă i-a fost suspendat. Din aprilie munceşte în State, în agricultură, dar luna viitoare va fi nevoit să se întoarcă în ţară. Deşi se bucură că o să-şi revadă familia şi prietenii, e trist pentru că se îndepărtează „de ceea ce ar fi trebuit să fie «acasă»”. Tinde să creadă că emigrarea prin Loteria vizelor e o himeră, pentru că a eşuat de atâtea ori, dar nu se lasă bătut.

Ca şi Laurenţiu, milioane de oameni din toată lumea se înscriu în fiecare an la loterie şi îşi pun speranţele pentru o viaţă mai bună în alegerea aleatorie a unui calculator. Anul trecut, 13,6 milioane de persoane din Europa, Asia, Africa, America Centrală şi de Sud şi Oceania s-au înscris la Loteria vizelor. Circa 102.000 dintre ei – 674 din România – au primit anul acesta un plic prin care erau anunţaţi că au fost selectaţi şi numai 50.000 vor primi în 2010 viza americană.

Experienţa unui alt stil de trai

Gianina a aplicat şi ea prima dată la Loteria vizelor în 1994, în ultimul an de facultate, la îndemnul unei coleg