Vânzarea de locuinţe „pe hârtie“ sau din fază de proiect a devenit un subiect tabu încă de la instalarea crizei imobiliare în România. După această perioadă, singurii care au mai vândut au fost dezvoltatorii cu proiecte finalizate. Scăderea încrederii românilor în achiziţia unor imobile inexistente îi strânge cu uşa pe dezvoltatorii care aveau în plan demararea de proiecte noi, deoarece aceştia depind de vânzările „pe hârtie“ în atragerea finanţ

Vânzarea de locuinţe „pe hârtie“ sau din fază de proiect a devenit un subiect tabu încă de la instalarea crizei imobiliare în România. După această perioadă, singurii care au mai vândut au fost dezvoltatorii cu proiecte finalizate. Scăderea încrederii românilor în achiziţia unor imobile inexistente îi strânge cu uşa pe dezvoltatorii care aveau în plan demararea de proiecte noi, deoarece aceştia depind de vânzările „pe hârtie“ în atragerea finanţării.

„Se vor mai da drumul la proiecte rezidenţiale, dar până într-un plafon de 10 mil. euro. Volksbank a finanţat recent un proiect de şase milioane de euro. Băncile ar putea renunţa la impunerea unui ritm de vânzări din stadiul de proiect, doar dacă dezvoltarea nu depăşeşte o jumătate de an. Aici vorbim de construcţia unui bloc de locuinţe de 14 etaje“, a declarat pentru capital.ro Daniel Tudor, Head of Real Estate Divison în cadrul Volksbank România, banca cu cea mai mare expunere pe sectorul imobiliar.

În cazul acestor proiecte, sursele proprii ale dezvoltatorului trebuie să fie de 50% din valoarea de investiţie pentru ca banca să accepte finanţarea.

Potrivit lui Tudor, se mai pot demara lucrări şi la proiecte de până în 100-150 de locuinţe, profitând de preţuri mai mici la materiale şi terenuri. În aceste cazuri se pot construi apartamente la preţuri convenabile, cu suprafeţe micşorate, care să atragă clienţi şi pentru vânzări din fază de proiect.