Un grup de studenţi la arhitectură din Elveţia au analizat din punct de vedere urbanistic Cluj-Napoca şi localităţile limitrofe. Concluzia lor a fost că cel mai bun scenariu de dezvoltare a oraşului este pe linia Someşului şi nu „extinderea cu compasul”, cum se realizează acum.

CITEEŞTE ŞI:

Braşov: Zona metropolitană se fărâmiţează

Câteva zeci de studenţi elveţieni la arhitectură au analizat din punct de vedere urbanistic municipiul Cluj-Napoca şi localităţile limitrofe. Ei au remarcat infrastructura haotică, căruţe lângă maşini de lux, sute de garaje de tablă inestetice în cartiere şi densitarea mare de blocuri în anumite zone. Concluzia: Clujul are un urbanism de tip rural. Elveţienii au venit, însă, şi cu soluţii. Prima este legată de extinderea oraşului.

Centre de dezvoltarea de-a lungul Someşului

Proiectul de zona metropolitană pus acum în practică de autorităţile clujene prevede includerea localităţilor aflate pe o rază de 30 de kilometri de jur-împrejurul municipiului Cluj-Napoca. Elveţienii însă susţin că zona metropolitană ar trebui să se dezvolte pe linia Someşului. Ei consideră o astfel de evoluţie ca fiind „mai naturală şi mai logică“. Întrucât solul din lunca Someşului e foarte rezistent, cu mare adâncime de pietriş, se consideră că este mult mai eficientă şi mai ieftină construirea de clădiri în câmpie, decât pe dealurile din jur. Un alt argument al studenţilor a fost faptul că în acest moment, oraşul este sufocat şi aglomerat excesiv în jurul centrului istoric, dar şi în zona celor două cartiere dormitor Mănăştur şi Mărăşti. O dezvoltare de-a lungul apei curgătoare va permite creşterea mai multor poli din amonte şi aval, ca centre de dezvoltare, care vor trebui amenajate cu dotări culturale, de educaţie, comerciale, recreative, etc.

Studenţii au găsit şi o soluţie pentru decongestionarea traficului: un metrou de