CEDO penalizează ancheta deficitară în cazul uciderii unui miliţian de către mulţimea furioasă. Moartea violentă a lui Aurel Agache a fost subiectul unui proces de peste 10 ani şi cauză a unei serii de acuzaţii de discriminare etnică aduse României de Parlamentul maghiar. Pe 22 decembrie 1989,  o mulţime îngropată în frustrările şi lipsurile barbare proclamate de regimul comunist invada centrul oraşului Târgu Secuiesc.

Citiţi şi:

Timişoara: Despăgubirile CEDO de 2,4 milioane de euro aduc dosare penale la primărieTimişoara: Toţi românii plătesc pentru procesul care a pus în genunchi România la CEDORomânia plăteşte pentru o crimă comisă la Revoluţie

Simboluri ceauşiste şi vitrine era dărâmate şi sparte, într-o demonstraţie vulcanică pentru libertatea ce se întrezărea timid. Printre cei care au căzut victime ale mulţimii, fiind văzuţi ca ultimele relicve ale defunctei autorităţi, se număra şi Aurel Agache, şeful secţiei economice a Miliţiei din localitate.

Atacat cu violenţă de locuitorii oraşului şi rănit extrem de grav, Agache a fost pus într-o ambulanţă. Urma să fie tratat la spitalul din localitate, însă maşina nu a apucat să ajungă la destinaţie. Agache a fost dat jos din ambulanţă şi bătut din nou cu brutalitate de mulţime, decedând la scurt timp.

Pe 27 decembrie 1989, o anchetă era deschisă, iar câţiva dintre manifestanţi au fost chemaţi la audieri. A urmat un traseu legal extrem de sinuos, cu mai multe persoane puse iniţial sub acuzare, cereri de transferare a procesului pe motiv de influenţe politice, condamnări cu închisoarea în toate instanţele civile şi pedepse neexecutate.

Săptămâna acesta, la aproape 20 de ani de la momentele teribile de la Târgu Secuiesc, CEDO a condamnat România pentru modul în care a investigat moartea lui Aurel Agache. Potrivit sentinţei, familia fostului