După două zile petrecute în atmosfera încărcată de istorie şi ortodoxie a celor patru mănăstiri din judeţul Neamţ - Văratec, Agapia, Secu şi Sihăstria, unde pictorul Nicolae Grigorescu venea pentru a se inspira - veţi simţi că aţi renăscut. În apropiere de Humuleşti, la 12 kilometri de Târgu Neamţ şi 40 de kilometri de Piatra-Neamţ, se află una dintre cele mai vizitate şi cunoscute mănăstiri din judeţul Neamţ, Văratec. Potrivit legendelor locale, în secolul al XVIII-lea, măicuţa Olimpiada a cumpărat o mică sihăstrie din poiana Văratec, de la pădurarul din zonă.
Ea şi-a investit întreaga avere moştenită înainte de călugărie în micuţul lăcaş de cult, pe care l-a dezvoltat în nucleul monahal de la Văratec, ridicat între 1781 şi 1788. După doar şase ani, măicuţa Nazaria de la Durău se îngrijeşte de construcţia unei alte mănăstiri de lemn, numită Agapia.
La scurt timp după aceasta, prin ordin de la Mitropolie, cele două sunt unite, însă doar pentru cinci ani, în 1808 stabilindu-se autonomia fiecăreia. În acelaşi an începe construcţia noii biserici Văratec, terminată în 1812. Nouă ani mai târziu, măicuţele de aici sunt însă izgonite sau ucise, iar maica stareţă Olimpiada se adăposteşte între zidurile Mănăstirii Secu.
În 1900, un puternic incendiu distruge o mare parte a chiliilor, acoperişul bisericii mari şi cele două turle de lemn. Mănăstirea Văratec, pe care o puteţi vizita acum, este cea refăcută după incendiul de la 1900, singura construcţie iniţială ce a rămas în picioare fiind zidul înconjurător.
Cazare de trei stele
Numită şi Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Văratec adăposteşte o statuie de bronz ce o înfăţişează pe Safta Brâncoveanu. Realizată de Ion Jalea în 1935, sculptura îmbină elementele tradiţionale moldoveneşti cu cele neoclasice. Biserica impunătoare, construită din piatră şi cără
