În localitatea buzoiană Pleşcoi celebrul cârnat a împărţit satul în două: de-o parte e singurul producător autorizat de cârnaţi, care-şi poate vinde marfa la festivalurile cu produse tradiţionale româneşti, iar de cealaltă parte sunt producătorii la negru, ce susţin că ei sunt adevăraţii deţinători ai reţetei originale de făcut cârnaţi.

Singura persoană autorizată să vândă cârnaţi de Pleşcoi sub acest brand este Traian Papuc. Omul are o făbricuţă unde face cârnaţi şi promovează produsul înregistrat la evenimente de profil. Un astfel de festival s-a desfăşurat în zilele de 3 şi 4 octombrie la Berca. Atracţia festivalului a fost un cârnat lung de câteva zeci de metri, cârnat care, culmea, era produs de o altă firmă ce încă nu obţinuse dreptul de a folosi marca pleşcoiană.

Dacă, însă, vrei să guşti un cârnat de la producătorii "clandestini", de la cei care nu participă la festivaluri, dar se consideră "mai originali", trebuie să ai recomandare. Altfel, omerta totală. Nimeni nu are, nimeni nu stă de vorbă cu tine. Pentru că, deşi vremurile comuniste în care micii producători erau vânaţi, prigoana continuă pentru producătorii neautorizaţi din cauza normelor UE.

Nu toţi pleşcoienii sunt de acord cu reţetele de cârnaţi ce se practică la ora actuală, la negru sau cu licenţă. "Industrial, n-ai cum să păstrezi tradiţia şi reţeta originală, iar singurii care au «brandul», aşa îi fac", explică profesorul Horia Băescu, cel care a scris o monografie a localităţii. Nici de producătorii neautorizaţi nu are o părere prea bună.

"Reţeta e cu carne de oaie. Ovine şi caprine, atât. Nu poţi să bagi nişte carne pe un maţ şi gata. Înainte alegeau din oile cele mai frumoase pentru aşa ceva. Acuma iau toate ciurucurile din ţară şi fac cârnaţi şi pastramă din ele. Alţii bagă carne de porc sau de vită ca să ia din grăsime. Înainte nu tocau ca